București, în top trei cele mai poluate orașe din Europa. Cum maschează autoritățile române realitatea înfiorătoarea din Capitală în fața Bruxelles-ului
Conform datelor furnizate de Agenția Europeană de Mediu, București se află pe locul trei în clasamentul celor mai poluate capitale din Uniunea Europeană, fiind devansată doar de Zagreb și Varșovia. Acest lucru evidențiază o problemă majoră de mediu cu care se confruntă România, în special capitala, dar și un efort semnificativ al autorităților de a ascunde gravitatea situației.
Poluarea din București provine, în principal, din arderea combustibililor fosili și emisiile de azot rezultate din încălzire, traficul rutier și industrie. Studiile realizate recent arată că nivelurile reale de poluare sunt semnificativ mai mari decât cele raportate oficial, iar metodele folosite de autoritățile române în măsurarea acestor poluanți nu respectă standardele europene. Această discrepanță ridică întrebări serioase cu privire la modul în care Bucureștiul și România gestionează problema poluării, în contextul presiunii exercitate de Uniunea Europeană.
Amplasamente greșite și măsurători inexacte
Un raport realizat între 2022 și 2024, coordonat de organizația Deutsche Umwelthilfe și implementat în România de asociația 2Celsius, a arătat că măsurătorile oficiale ale poluării sunt, în multe cazuri, inexacte. Un exemplu oferit în raport este stația de monitorizare de pe Șoseaua Ștefan cel Mare, care este amplasată într-o zonă deschisă, bine ventilată, și nu într-un „canion stradal” – locul unde poluarea ar fi mult mai concentrată. În mod similar, la Budapesta, stația oficială este situată într-un parc, departe de traficul intens. Aceste amplasamente inadecvate duc la raportarea unor date eronate și subestimează nivelul real de poluare cu dioxid de azot (NO2).
Autorii studiului au realizat măsurători independente în alte puncte din București și au constatat că nivelurile de poluare sunt semnificativ mai ridicate decât cele raportate de autoritățile oficiale. Această situație este confirmată și de măsurătorile mobile efectuate de asociația 2Celsius, care evidențiază o poluare mult mai severă decât sugerează datele guvernamentale.
Rețeaua de monitorizare subdimensionată din lipsă de interes
O altă problemă majoră este subdimensionarea rețelei naționale de monitorizare a calității aerului, impusă de reglementările europene. România a optat pentru cel mai mic număr de stații de monitorizare, ceea ce face imposibilă evaluarea corectă a poluării la nivel național. În București, acest lucru este evident prin faptul că una dintre cele mai importante stații de măsurare a poluării din trafic, amplasată pe Calea Victoriei, nu a funcționat în 2023.
Mihai Stoica, directorul executiv al asociației 2Celsius, a declarat că autoritățile române nu au reacționat la măsurătorile alternative realizate de organizația sa. Deși Primăria Generală a Municipiului București și-a arătat interesul pentru utilizarea datelor independente pentru elaborarea unui plan de calitate a aerului, rețeaua națională de monitorizare rămâne inadecvată și învechită.
Această neglijență din partea autorităților ridică suspiciuni cu privire la interesele care stau la baza acestei situații. Fostul șef al Gărzii Naționale de Mediu, Octavian Berceanu, a atras atenția asupra arderii ilegale de deșeuri toxice în România, subliniind că interesul politic joacă un rol major în reflectarea distorsionată a stării reale a aerului respirat de români.
Politica influențează starea reală a aerului
Un exemplu recent al influenței politice în gestionarea calității aerului este retragerea unui proiect de lege care prevedea introducerea unor zone cu emisii scăzute (ZNSE) în marile orașe, printre care și București. Proiectul a fost retras de Guvernul României înaintea unor alegeri naționale, de teamă că implementarea unei taxe pentru accesul în aceste zone ar putea afecta rezultatele electorale.
Această decizie reflectă o prioritate politică evidentă: mai bine poluați decât nevotați. Într-un context în care Bruxelles-ul exercită presiuni asupra României pentru respectarea normelor europene de mediu, este clar că statul român nu prioritizează sănătatea publică atunci când aceasta intră în conflict cu interesele electorale.
Bucureștiul, deși una dintre cele mai poluate capitale europene, continuă să ascundă realitatea gravă a poluării în fața Uniunii Europene. Amplasamentele incorecte ale stațiilor de monitorizare, subdimensionarea rețelei de măsurare și intervențiile politice sunt doar câteva dintre metodele prin care autoritățile maschează problema. Într-un oraș în care poluarea are un impact direct asupra sănătății cetățenilor, lipsa unor măsuri reale și urgente riscă să agraveze și mai mult situația, conform DW.com.